Poziție publică a Asociației Peisagiștilor din România-AsoP, Filiala Teritorială Vest privind proiectul - "Regenerarea urbană zona Enescu – Palatul de Justiţie din municipiul Arad"

 

 

 

Către,
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD
AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI ARAD
COMISARIATUL JUDEȚEAN AL GĂRZII DE MEDIU ARAD

 

Spre știința,
MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI

 

          Asociația Peisagiștilor din România-AsoP, Filiala Teritorială Vest îşi exprimă public dezacordul cu privire la inițiativa Primăriei Municipiului Arad de a elabora studiul de fezabilitate - Regenerarea urbană zona Enescu – Palatul de Justiţie din municipiul Arad - considerând că întreg demersul prin tema de proiectare încalcă flagrant reglementările existente la nivel internaţional şi european în domeniul protecţiei şi managementului patrimoniului natural şi cultural şi de amenajare a teritoriului, şi care sunt ratificate şi transpuse în legislaţia naţională.

 

          Considerăm că dreptul constituţional al cetăţenilor - la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic - este pe cale sa fie încălcat, iar acţiunea autorităţilor în acest sens, cu atribuţii specifice de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător, condamnabilă. Intenţia autorităţilor nu a fost comunicată transparent societăţii civile şi prin urmare, posibilitatea acestora de a exprima un punct de vedere pertinent cu privire la forma şi necesitatea acestei investiţii, a fost limitată.

 

          Viziunea de a pune sub semnul întrebării integritatea unuia dintre parcurile simbol din municipiul Arad, a unui fond dendrologic valoros şi în definitiv a unui spaţiu public de agrement, este totalmente greşită, raportand-o strict la politica actuală a Comisiei Europene, care propune soluţii pentru protejarea și ameliorarea capitalului natural al Europei prin intermediul unei noi strategii – Infrastructuri ecologice (en.Green Infrastructures) (CE, Bruxelles, 6 mai 2013) şi care are la bază Foaia de parcurs a UE privind eficiența din punctul de vedere al utilizării resurselor și Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020.

 

          De asemenea, intervențiile solicitate prin tema de proiectare interferează și cu recomandările Convenției Europene a Peisajului, act ratificat de România în anul 2002, (prin Legea nr. 451/8 iulie 2002, text publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23/07/2002) prin nerespectarea prevederilor generale „de conservare şi menținere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială derivată din configurația naturală şi/sau de intervenția umană” (Cap.I, Art.1., par.d.).

Astfel, parcul Eminescu este unul dintre cele mai vechi amenajări peisagere ale Aradului, alături de parcul Copiilor, ambele reprezentând locuri de memorie ale comunității, cu o mare valoare patrimonială. Poziționarea lor adiacentă instituțiilor de cultură găzduite de Palatul Cultural, precum și în vecinătatea colegiilor naționale și a falezei râului Mureș, sprijină și susține o importantă zonă de educație și de socializare a orașului.

 

          Prin prevederile temei de proiectare de la punctul 2. OBIECTUL CONTRACTULUI INVESTIȚIEI, respectiv paragraful: „-asigurarea spaţiilor de parcare la nivelul solului pe amplasamentul actual al Parcului Eminescu si amenajarea la nivelul 1 al acesteia a unei zone destinată promenadei şi respectiv petrecerii timpului liber, prin amenajarea de zone verzi, alei pietonale şi spaţii specifice unor astfel de activităţi. Cota nivelului 1 se solicită a fi pe cât posibil la nivelul cotei digului;” Primăria Municipiului Arad încalcă grav articolul nr. 71, paragraful (1) din Ordonanța de urgență nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, respectiv: „Art. 71. - (1) - Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora„, dar și a articolul nr. 96 , paragraful (2), punctul 11 „obligaţia autorităţilor publice locale de a nu schimba destinaţia terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, de a nu reduce suprafeţele acestora ori obligaţia de a nu le strămuta;".
          Mai mult paragraful 3, subpunctul CONSTRUCŢIA de la punctul 2.1. PASAJUL SUBTERAN ȘI PARCAREA AMENAJATĂ LA NIVELUL SOLULUI, cu următorul conținut: „La proiectarea şi dimensionarea planşeului din beton armat se va ţine cont de faptul că se doreşte ca acesta sa poată susţine greutatea provenită din asternerea unui strat de 1 (un) metru de pământ necesar amenajării la nivelul 1 a unor zone verzi cu gazon şi pomi ornamentali, respectiv greutatea provenită din amenajarea de alei pietonale, zone de promenadă şi/sau relaxare, spaţii destinate copiilor, etc.”  elucidează intenția propusă prin tema de proiectare a administrației arădene. Astfel într-un strat de grosime de 1 m pământ nu se vor putea dezvolta decât arbori de talie mică, care nu pot substitui funcția ecologică a arborilor existenți în prezent.

          Fondul dendrologic al parcului compus din aproximativ 400 de exemplare amplasate pe o suprafață de cca 2 ha, cuprinde specii din biodiversitatea locală, precum:  arțar (Acer sp.), stejar (Quercus sp.), tei (Tilia sp.) dintre care unii cu vârsta de peste 150 de ani. Din evaluăriile specialiștilor în cadastru verde, masivul reprezintă un ecosistem important al orașului, după cum arată studiul „Proiectare, Reproiectare zone verzi și de agrement din municipiul Arad”, din anul 2002 a cărui beneficiar este Primăria Municipiului Arad. Dintre beneficiile vegetației mature a parcului Eminescu trebuie menţionată - influența benefică asupra microclimatului - prin faptul că pe timpul verii, temperatura scade cu aproximativ 3-4 grade sub coroana acestor arbori, mai ales în mediul agresiv şi poluat al oraşului.
          Un alt aport important al arborilor este asigurarea circuitului apei în natură și susținerea infiltrației apelor meteorice în sol. Soluția de a eleva parcul, aduce după sine ridicarea costurilor de colectare și epurare a apelor meteorice și nu numai, dar și costuri suplimentare pentru irigarea spațiilor verzi propuse prin noua soluție tehnică.
          Conform literaturii de specialitate din domeniu, considerând speciile tei, frasin, stejar şi castan, cu un indice apreciat de densitate a coroanei de 1,0, putem estima impactul negativ pe care intervenţia urbană mai sus menţionată o poate avea asupra mediului ambient. Spre exemplu numai teiul (Tilia sp.), la vârsta de 50 de ani, manifestă o creştere activă, realizează anual un număr de peste 300.000 de frunze, care însumează o suprafaţă verde de aproximativ 600 de metri pătraţi. Teiul, ca specie de talie medie într-o zi de vară poate: filtra 4.000-5.000 de metri cubi de aer, consumă aproximativ 9 kilograme de dioxid de carbon şi produce 6-7 kilograme de oxigen. Aceste date au fost extrase din sursele: International Society of Arboriculture, 1998, 2004, actualizat in iulie 2005 și Ionel Lupu, inginer doctor, reprezentant al Asociaţiei Dendro-Ornamentale "Anastasie Fătu" Iaşi.

 

          Nu în ultimul rând, în calitate de reprezentanți pe plan național a profesiei de peisagist considerăm declarațiile doamnei „arhitect peisagist” Marcela Nicșanu lipsite de profesionalism, argumentele aduse în favoarea investiției prin exemple relative de genul „a arunca o privire în alte țări”, sunt regretabile şi nu fac cinste profesiei. Solicităm prin urmare doamnei Marcela Nicșanu exemplificarea concretă, de intervenții similiare pentru exemplul de față, păstrând bineînţeles proporţiile. Promovarea soluțiilor de împrumut fără a se ține cont de contextul cultural al urbei și biodiversitatea locală, precum și înfrumusețarea vegetală a parcurilor prin cromatică și textură nu le considerăm suficiente și fezabile pentru intervenții responsabile în peisaj și mai mult fără a lua în considerarea aspectele ecologice și cele culturale ale fondului vegetal.

           Astfel, având în vedere conținutul temei de proiectare, coroborată cu declarația doamnei Marcela Nicșanu se ridică întrebarea: cum poate fi amenajată o parcare pe amplasamentul Parcului Eminescu, fără a afecta arborii maturi ai acestuia (a căror rădăcină uneori poate ajunge la mai mult de 10 m adâncime), păstrând intactă integritatea parcului? Este limpede că toată vegetația existentă în parcul Eminescu urmează a fi defrișată!

 

          Luând în considerare argumentele exprimate, Asociația Peisagiștilor din România-AsoP, Filiala Teritorială Vest solicită Primăriei Municipiului Arad anularea licitației, având în vedere că tema de proiectare încalcă grav Ordonanța de Urgență nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, instituțiilor de avizare - Agenția pentru Protecția Mediului Arad - neacordarea avizului de mediu, respectiv - Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu Arad, monitorizarea demersului. Solicităm totodată instituțiilor naționale guvernamentale - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Agenția Națională pentru Protecția Mediului, prin birourile de control - urmărirea modul în care legislația este respectată în teritoriu.   

 

Asociația Peisagiștilor din România-AsoP, Filiala Teritorială Vest se alătură astfel demersului societății civile arădene „Salvați Parcul Eminescu”, prin care se dorește oprirea acestei intervenții, considerate a fi un  „masacru” ecologic și cultural.

 

Cu respect,

Consiliul Director,
Asociaţia Peisagiştilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest:

 

Președinte, ing.peis. Andrei CONDOROȘ,
Vicepreședinte, ing.peis. Raluca RUSU,
Membru, ing.peis. Alexandru CIOBOTĂ,
Membru, ing.peis. Paula SIMION POP,
Secretar, ing.peis. Rebecca BEDELEAN.

Timișoara, 10 Ianuarie 2015