Ziua mondială a urbanismului este celebrată anul acesta la București, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara

... pe data de 8 noiembrie, prin organizarea unor micro-evenimente, de către Facultatea de Urbanism a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Registrul Urbaniștilor din România (RUR) și Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR), în orașele București, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara.

Asociația Peisagiștilor din România - AsoP a fost invitată să ia parte la evenimentele organizate în București cu acest prilej, președintele AsoP România, peis.dr. Diana CULESCU fiind inclusă în panelul 'Dezbaterii profesionale APUR: Tendințe în dezvoltarea orașelor și provocări pentru urbanisști determinate de Agenda Urbană a UE'. 

Comunicatul integral, emis de APUR, poate fi consultat aici

Agenda finală a evenimentului găzduit de UAUIM București (Sala Frescelor), aici

PROTOCOL important semnat de ASOCIAȚIA PEISAGIȘTILOR DIN ROMÂNIA - ASOP, FILIALA TERITORIALĂ BUCUREȘTI – ILFOV și Universitea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București cu Primăria Municipiului București

_______________

Asociația Peisagiștilor din România – AsoP are placerea de a anunța semnarea unui protocol de colaborare între Primaria Municipiului București, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București și Filiala Teritorială București-Ilfov a organizației noastre.

Colaborarea consfințită azi, 25 octombrie 2016, în Aula P. S. Aurelian din cadrul USAMVB, are ca scop formarea unui grup permanent de lucru și consiliere ce va urmări elaborarea unui set de strategii și programe de dezvoltare durabilă a Municipiului București, cu impact asupra regenerării și extinderii cadrului vegetal al orașului, precum și constituirea unui centru de cercetare asupra vegetației urbane și spațiilor verzi care să implice cercetătorii și specialiștii din multiplele domenii de expertiză care se află sub incidența activității USAMVB și AsoP București. 

Protocolul de colaborare este încheiat pe o durată de 10 ani și are următoarele obiective prioritare:

a) Elaborarea unui regulament de planificare și realizare în teren a lucrărilor de gestionare și întreținere a vegetației lemnoase din Municipiul București;

b) Elaborarea cadrului general privind strategia de conservare și dezvoltare a rețelei de spații verzi la nivelul Municipiului București;

c) Realizarea unor documente cadru care să stabilească direcțiile generale cu privire la speciile ce urmează a fi recomandate/deconsiliate pentru utilizare în vederea realizării de noi plantări de material dendrologic;

d) Realizarea de studii privind compoziția vegetală și evoluția acesteia în cadrul parcurilor istorice din Municipiul București, în vederea realizării planurilor detaliate de restaurare, revitalizare precum și de gestionare a acestora.

Cooperarea aflată sub egida acestui protocol își mai propune:

a) Monitorizarea permanentă a evoluției vegetației urbane; 

b) Analizarea modificărilor de habitate și ecosisteme în contextul schimbărilor climatice;

c) Realizarea de studii privind compoziția vegetală și evoluția acesteia în cadrul zonelor urbane protejate din Municipiul București în vederea realizării de planuri detaliate de restaurare, revitalizare precum și de gestionare a acestora;

d) Realizarea de studii privind compoziția vegetală și evoluția acesteia în cadrul spațiilor verzi în general din Municipiul București în vederea realizării de planuri detaliate de revitalizare și gestionare a acestora;

e) Stabilirea criteriilor privind introducerea arborilor remarcabili în categoria arborilor ocrotiți și realizarea unui ghid privind întreținerea și managementul acestora.

AsoP România îți exprimă încrederea că acest demers este doar un prim pas în ceea ce privește colaborarea dintre administrațiile publice locale, mediul academic și mediul profesional pentru îmbunătățirea calității vieții în orașele din țara noastră.

Asociația Peisagiștilor din România - AsoP, a solicitat Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prin Direcția Politici de Ocupare, Competențe și Mobilitate Profesională, modificarea ocupației PEISAGIST-FLORICULTOR aflată în prezent sub cod 611205 în cadrul nomenclatorului Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), cu cea de LUCRĂTOR-HORTICULTOR.

​Solicitarea AsoP România vine pe fondul confuziei care se crează în prezent la încadrarea în câmpul muncii. Astfel, la ora actuală PEISAGIST – cod COR 216202 aferent specialiștilor cu studii superioare de minim 4 ani din domeniul peisagisticii / arhitecturii peisajului este permanent confundat cu PEISAGIST – FLORICULTOR – cod COR 611205 aferent lucrătorilor cu studii medii care participă la executarea sau întreținerea spațiilor verzi.

Menționăm faptul că ocupația de PEISAGIST – cod COR 216202 a fost introdusă în nomenclatorului Clasificarea Ocupațiilor din România (COR). Solicitarea AsoP România, ca urmare a eforturilor susținute ale AsoP România, în luna august a anului 2014 (prin publicarea în Monitorul Oficial Partea 1 – nr.631/28/08.2014), demers inițiat în 2007, în cadrul Grupei de bază 2162 – Arhitecți în domeniul peisagistic ce face parte integrantă din Grupa minoră 216 – Arhitecți, topografi și designeri.  Astfel, actualul cod COR 216202 – PEISAGIST dă posibilitatea absolvenților de programe de studii superioare cu specializarea Peisagistică (înregistrate în domeniul educațional Horticultură și mai rar Urbanism deoarece Peisagistica nu a fost introdusă încă de Ministerul Educației Naționale ca domeniu educațional de sine stătător) să își găsească un loc de muncă în România conform abilităților obținute.

AsoP România, organism unic care reprezintă la nivel național profesia de PEISAGIST, membră a IFLA, IFLA Europe și CIVILSCAPE, a primit începând cu 2014 o serie de sesizări cu privire la confuziile care apar în prezent, în România, la încadrarea în câmpul muncii a absolvenților cu studii superioare din domeniul peisagisticii / arhitecturii peisajului. Considerând, pe lângă acest aspect, și faptul că PEISAGISTUL-FLORICULTOR este, din punct de vedere al practicii profesionale curente, un lucrător calificat în domeniul horticulturii care execută lucrări specifice de floricultură, arboricultură, legumicultură și altele ce sunt cuprinse în domeniul larg al horticulturii apreciem ca fiind necesară modificarea titulaturii de PEISAGIST –FLORICULTOR cod COR 611205 cu titulatura LUCRĂTOR-HORTICULTOR.

Poziția AsoP România a fost întărită de Ministerului Culturii (Adresa Nr.839/10.10.2016), care a trimis o înștiințare în acest sens Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, considerând că acest demers va conduce la rezolvarea unei largi serii de probleme legate de confuziile create între cele două ocupații. Această clarificare este extrem de necesară în lumina introducerii peisajelor culturale în viitorul Cod al Patrimoniului și a necesității asigurării unei înalte calificări în domeniul protecției patrimoniului așa cum reiese din obligațiile pe care România și le-a asumat prin ratificarea Convenției Europene a Peisajului în 2002.


Consiliul Director AsoP România,
Timișoara, 14 octombrie 2016

--

Asociația Peisagiștilor din România - AsoP, a sesizat în cursul acestei zile ARACIS - AGENȚIA ROMÂNĂ DE ASIGURARE A CALITĂȚII ÎN INVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR, urmare a consultării publice lansate pe pagina oficială, cu privire la Standardele specifice privind evaluarea externă a calității academice la programele de studii universitare de licență și de master.

În urma analizei standardelor propuse pentru C9: Științe Agricole, Silvice și Medicină Veterinară, AsoP România a concluzionat faptul că modul de încadrare a Specializării Peisagistică în domeniul Horticultură și a modului de structurare a cursurilor în acest domeniu produc în siaj grave neconcordanțe cu privire la pregătirea în domeniul peisajului raportat la criteriile și liniile directoare europene. Astfel, din punct de vedere al domeniilor fundamentale de pregătire a unui Peisagist lipsesc materii esențiale precum Geografia peisajelor, Istoria arhitecturii, Istoria peisajului și alte studii culturale.

Pe de altă parte, la disciplinele de specialitate lipsesc materiile aferente domeniului Planificării peisajelor, iar Proiectarea peisagistică este redusă la o simplă opțiune în raport cu Proiectarea asistată de calculator.

Totodată, modul de structurare a activităților curriculare care impune un procent de 50% de cursuri teoretice creează deficiențe majore în privința pregătirii practice și tehnice în profesie, pregătire ce se bazează, în conformitate cu criteriile europene, pe activități de proiectare.

Ca fundamentare a celor menționate au fost anexate o serie de documente ce stau la baza coordonării activităților de educație în domeniul peisagisticii la nivel european ( EFLA Education Policy Document, IFLA-UNESCO Charter for Landscape Architectural Education, IFLA Guidance Document for Recognition or Accreditation, ECLAS Guidance on Education). Toate aceste documente subliniază importanta activităților de proiectare și planificare, a studiilor în domeniile culturale și sociale, activități ce nu se regăsesc corect proporționate în standardele propuse de ARACIS. 

Se sublinează de asemenea că, prin ratificarea Convenției Europene a Peisajului, România și-a asumat obligația de a promova pregătirea de ”specialiști în cunoașterea intervenției asupra peisajelor”care sunt strâns legate de dimensiunea teritorială. Această pregătire neadecvată a specialiștilor din România generează disfuncționalități majore în privința încadrării absolvenților pe piața muncii atât la nivel național cât și internațional. Acest aspect devine cu atât mai problematic cu cât peisajul tinde să capete o importantă tot mai accentuată în cadrul politicilor elaborate în prezent în țara noastră, un exemplu în acest sens fiind reprezentat de Tezele Prealabile ale Codului Patrimoniului, realizate de Ministerul Culturii, unde o componentă esențială a patrimoniului este constituită de peisajul cultural.

De asemenea, dorim să menționăm faptul că AsoP România consideră că încadrarea Peisagisticii ca un subdomeniu al Horticulturii este neadecvată, generând efecte negative precum cele menționate mai sus, precum și o discordanță clară cu încadrarea profesională reală pe piața muncii cum este ea definită prin nomenclatorul Clasificarea Ocupațiilor din România și, respectiv, International Standard Classification of Occupations.

În acest sens, AsoP România a solicitat revizuirea integrală a standardelor prevăzute pentru domeniul PEISAGISTICĂ 

Consiliul Director

Timișoara, 14.10.2016